Căutarea adevărului

 

          Cu toate acestea, cel care caută adevărul nu se va lăsa smintit de nici una din imperfectiunile reale din Biserica Ortodoxă Americană de azi. Spre deosebire de omul modern căruia i se pare că lumea îi e datoare cu amabilităti, împlinire si favoruri în orice privintă, căutătorul de adevăr va scotoci după diamantul de mare pret chiar si atunci când conditiile sunt vitrege. De fapt, potrivit Sfintilor Părinti, persecutia – chiar si atunci când vine din partea altor credinciosi – este un prilej bun de a învăta smerenia. Căutătorul de adevăr va găsi o comunitate Ortodoxă care îl va primi cu bratele deschise. Dar dacă noul convertit la Ortodoxie  nu este atât de bine primit pe cât ar trebui, adevăratul căutător îl va urma pe Hristos chiar dacă portarii nu sunt de nici un ajutor. Va fi recunoscător că are un loc unde să se împărtăsească cu sacramentele adevărate, unde să se roage, unde să participe la Liturghie, unde să meargă la Spovedanie si să-L urmeze pe Hristos, indiferent de imperfectiunile din comunitatea Ortodoxă în care se află sau din oricare alta.

          Am avut norocul să găsesc o Biserică Ortodoxă locală în care forta traditiei etnice grecesti s-a manifestat prin bună primire fată de străini si prin asigurarea unui mediu familial sănătos. Pe mine m-au primit cu căldură si m-au adoptat de parcă as fi fost un verisor de-al lor cu care s-au regăsit după multă vreme. M-au primit călduros cu mult înainte ca în biserică să se fi aflat că am fost ‘cineva’ în lumea Protestantă. Din fericire astfel de locuri există si încă în număr mare.

          Ctitorii nevoiasi din exil ai multor Biserici Ortodoxe le-au înzestrat cu o bogată traditie de căldură umană, de spirit comunitar si de familie care este, într-adevăr, o comoară de mare pret în America individualistă a vremurilor moderne. Noul convertit se cuvine să-si exprime întotdeauna multumirea pentru faptul că a fost salvat de furtună si pentru perseverenta plină de entuziasm a strămosilor truditori care, prin sudoare si sacrificiu, au construit sutele de Biserici Ortodoxe din America. Această izbândă umbreste toate neajunsurile reale din Ortodoxia contemporană.

          Mai mult chiar, etnicitatea multor comunităti locale s-a dovedit a fi un fel de protectie – desi involuntară – împotriva ravagiilor dezastruoase ale secularismului care au infectat lumea de azi. În climatul agresiv, Protestant si secular, ce a confruntat crestinii Ortodocsi greci, palestinieni si slavi care au emigrat în America, faptul că multe comunităti Ortodoxe au încercat să se izoleze este de înteles. În acest sens bariera lingvistică este o binecuvântare deghizată.

          Tragedia este că izolându-se, unii Ortodocsi au adoptat politica strutului în ceea ce priveste efectele secularismului asupra copiilor lor si asupra lor însisi. În loc să reziste realitătilor secularizante si păgâne din cultura americană, au încercat să se adapteze lor. Aceasta a dus la aparitia unei a doua si a treia generatii de Ortodocsi insuficient educati (sau preveniti) în ceea ce priveste măcelul anticrestin cu care se confruntă în lume. Tristul adevăr este că o întreagă generatie de Ortodocsi a fost si este pierdută deoarece părintii lor, si poate chiar preotii, au dat o importantă mai mare ‘succesului’ si faptului de a fi ‘buni americani’ decât acelui de a fi buni crestini Ortodocsi. În această privintă nu este chiar o coincidentă că un mare număr de politicieni puternici secularizati abortionisti au în spate un mediu etnic ‘Ortodox’. După cum nu este surprinzător – având în vedere importanta acordată ‘succesului’ în cultura americană, de către multi imigranti Ortodocsi – că unii episcopi si preoti si-au dat mâna cu politicieni seculari, chiar anti-crestini.

Continuare
Cuprins