Viata spirituala

Mai mult decât profunzimea si bogatia teologiei ortodoxe, ceea ce m-a atras în primul rând catre Biserica Ortodoxa a fost viata spirituala asa cum ea a fost traita si învatata de catre Sfinti. Aceasta viata spirituala are ca scop îndumnezeirea omului, cresterea lui în Hristos, umplerea lui de Duhul Sfânt, patrunderea fiintei lui de viata Dumnezeirii, transformarea omului dupa asemanarea cu Dumnezeu. Marii teologi ai Ortodoxiei au învatat întotdeauna ca adevarata cunoastere a lui Dumnezeu se face doar prin experienta directa, printr-o relatie personala dar si ca madulare ale trupului lui Hristos, Biserica.

Un Sfânt al Bisericii a scris, "Conceptele fac idoli din Dumnezeu, doar uimirea încearca sa-L înteleaga." Aceste cuvinte sunt o chemare la o apropiere de Dumnezeu nu doar prin intelect, care prin analiza rece pierde din inefabilul cunoasterii adevarate, ci printr-o inima curatata de patimile si zgomotele acestei lumi. Asa cum pentru cunoasterea cerului înstelat folosim instrumentul ochilor, pentru cunoasterea lui Dumnezeu folosim instrumentul inimii. Dar pentru ca acest instrument sa poata fi folosit, el trebuie curatit de impuritati. Scopul învataturilor sfintilor este sa ne ajute sa ne curatim inimile, pentru a-L putea vedea si cunoaste pe Dumnezeu. Atunci când ne apropiem de El cu o inima curata, sentimentul nostru nu este unul de curiozitate satisfacuta, asa cum se întâmpla în cazul cunoasterii intelectuale, ci unul de uimire înaintea Aceluia care este infinit în slava, întelepciunea, puterea si dragostea Lui fata de noi.