Răspunderea apostolică

 

          Toată această anarhie individualistă în numele 'spiritualitătii' este străină de Biserica istorică autentic. Responsabilitatea individuală este exercitată prin spovedanie unui preot. Există si o responsabilitate în fata ierarhiei si a întelepciunii colective, ce reprezintă nu doar opiniile subiective ale celor în viată acum, ci întelepciunea Bisericii de veacuri, mergând înapoi în timp până la părinti, Hristos si Profetii Vechiului Testament. În acest fel putem, treptat, deslusi mintea Bisericii.

          Din când în când pot apărea anumite excese, chiar false învătături în Biserica istorică. Acestea însă pot fi judecate si corectate pe baza Sfintei Traditii neîntrerupte si vii. Căderea din starea de har a unui episcop sau a unui preot, ori greselile sau erezia unei părti a Bisericii sunt până la urmă corectate de întreg. În final mintea Bisericii este hotărâtă si consecventă cu sine în ceea ce priveste chestiunile importante ce tin de mântuire, rugăciune, moralitate, crezute de toti crestinii de peste tot încă de la începuturi.

          În Biserica Ortodoxă congregatiile nu sunt lăsate în voia sortii cu păstorii lor, cu atotputernici 'guru' sau auto-proclamatii 'lideri' ai fiecărei denominatii sau cu schimbătoarele interpretări ale Scripturii. În Biserica istorică autoritatea preotului este derivată atât din succesiunea apostolică cât si din fidelitatea fată Sfânta Traditie. Autoritatea preotului derivă din autoritatea episcopului, iar autoritatea episcopului este urmare a adevărului neschimbător si al istoriei stabilite de Hristos si de Apostoli care se cheamă Sfânta Traditie.

          Schisma este inerent dăunătoare în Biserica Ortodoxă pentru că prin însăsi natura sa neagă lucrarea Sfântului Duh Care călăuzeste Una Sfântă, Sobornicească si Apostolească Biserică.[1] Astfel, schisma este singurul păcat de neiertat - păcatul împotriva Duhului -  care nu poate fi iertat pentru că dauna făcută este eternă si ireparabilă. Schisma neagă adevărul universal al crestinătătii deoarece fiecare persoană, înarmată doar cu o lectură pur subiectivă a Scripturii, devine propria măsură a lucrurilor care se cade să fie judecate de către Biserică. Traditia învată că schisma este o răstignire din nou a lui Hristos. Dezbinarea în rândul credinciosilor, potrivit lui Hristos, este parte din planul Antihristului, nu al lui Dumnezeu. (Matei 24.3-13)

 

Continuare
Cuprins

[1] “Cel care este în templu este pur; cel din afara lui este impur. Altfel spus, cel ce făptuieste fără episcop, fara prezbiteri si fără diaconi nu are constiinta curată.”  Sf. Ignatiu de Antioh, 'Epistola către romani', A.D.110 în Credinta Sfintilor Părinti, vol.1, trad. W.A.Jurgens, p. 18.