101 contradicții în Scriptură

Cu câteva zile în urmă,  am vizitat un site (http://www.islamway.com/english/images/library/contradictions.htm) în care erau înșirate 101 contradicții găsite în Scriptură. Autorul este un musulman, ceea ce se vedea ușor din faptul că la sfârșitul articolului el îi îndeamnă pe cititori să studieze Coranul, care – după cum afirmă el – nu ar conține nici o contradicție. Concluzia lui este că Scriptura creștinilor nu poate fi crezută, în timp ce Coranul este în întregime credibil.

Ar fi o mare greșeală să ignorăm o astfel de promovare.  Dacă am ocoli-o, am dovedi că într-adevăr credința noastră este slabă, că este mai degrabă o superstiție la care ținem și pe care nu o vrem distrusă de instrumentul rațiunii. Trebuie să știm să răspundem la astfel de atacuri, așa cum Apostolul Pavel a știut să răspundă atât iudeilor cât și grecilor.

Nu voi încerca aici să fac o analiză a fiecărei dintre aceste aparente contradicții. Un răspuns mai amănunțit poate fi găsit la http://www.bringyou.to/apologetics/bible.htm#102. Voi încerca doar să enunț câteva principii și să trag unele concluzii.

Unele din contradicțiile înșirate sunt ușor de lămurit. Doi autori pot face afirmații care aparent se contrazic, dar care reflectă perspective diferite. Apostolul Pavel, de exemplu, afirmă că suntem mântuiți nu prin fapte, ci prin credință. Iacov însă, în epistola sa, ne spune că suntem mântuiți nu numai prin credință, ci și prin fapte. La o privire superficială s-ar părea că cei doi autori se contrazic, dar o examinare mai atentă dovedește că nu este așa. Contradicția ar fi între ”numai prin credință” și ”prin credință și fapte”, dar Pavel nu scrie ”numai prin credință”, cu toate că Luther a încercat să introducă exact acest cuvânt fatal, ”numai”, în traducerea pe care a făcut-o. Este același ”numai” din Sola Fide, Sola Grazia și Sola Scriptura. Este de asemenea important de înțeles că Pavel și Iacov scriu din perspective foarte diferite. Pavel luptă împotriva iudaizatorilor care credeau că mântuirea vine prin ținerea ligilor ceremoniale. Iacov luptă împotriva unei credințe exclusiv mintale, fără nici un impact asupra vieții omului.

Uneori contradicțiile sunt foarte vizibile pentru că ele se referă la realități fizice concrete. De exemplu, numărătoarea poporului Israel apare în doua pasaje distincte, cu numere diferite.

2 Samuel 24:9 Şi a dat Ioab regelui cartea cu numărătoarea poporului, din care se vedea că Israeliţii erau opt sute de mii de bărbaţi vârstnici, buni de război, iar cei din Iuda cinci sute de mii.

1 Cronici 21:5 A dat Ioab lui David catagrafia înscrierii poporului şi s-au aflat în tot Israelul un milion şi o sută de mii de bărbaţi destoinici de război, iar în Iuda, patru sute şaptezeci de mii în stare de a lua parte la război.

Contrazicerea dintre cele două texte poate fi explicată în diferite feluri. O explicație plauzibilă este aceea că bărbații din Israel au fost clasificați în diferite categorii, și categoria ”buni de război” din 2 Samuel nu este aceeași cu categoria ”destoinici de război” din 1 Cronici (în original sunt folosite cuvinte diferite). Dacă cineva ar număra bărbații din România ”buni de război”, ar putea include doar pe cei aflați în mod curent în forțele militare, sau și pe acei care au pregătire militară dar nu sunt activi, sau pe toți bărbații sănătoși între 18 și 50 de ani. Aceste criterii diferite ar rezulta în numere diferite.

Atât în acest caz, cât și în alte contradicții care implică numere concrete, mai poate fi vorba și de greșeala unor scribi. Să nu uităm că Biblia nu este o singură carte, ci o colecție de cărți scrise în diferite epoci și de autori diferiți. După scrierea lor inițială, textele au fost copiate de multiple ori, în diferite generații. Nu este exclus ca unii din cei care au copiat textele să fi făcut greșeli.

În sfârșit, pentru noi nu este greu să acceptăm că până și în textele originale au putut apărea greșeli. Aceasta ar contrazice doctrina inspirației verbale plenare, la care m-am referit într-un alt scurt eseu, dar, așa cum am încercat să arăt acolo, aceasta nu este o problemă majoră pentru credința noastră. Există o deosebire între Adevăr și Informație. În timp ce Adevărul este o călăuză care ne ajută să alegem direcția vieții noastre, Informația se referă la crâmpeie limitate ale realității, care luate în mod izolat pot fi lipsite de importanță. În sensul acesta, noi credem în Adevărul Scripturii, în timp ce anumite Informații pot fi lipsite de consecințe.

Îmi permit aici o mică digresiune, care aruncă o lumină asupra diferenței dintre Adevăr și Informație. Cândva în 1978 am fost interogat de un colonel de Securitate cu privire la anumite activități (în mod necesar secrete) în cercul de credincioși și dizidenți în care mă aflam. Colonelul mi-a adus aminte că fiind creștin trebuie să-i dau o relatare completă și adevărată a tot ce știu despre acele activități. Atunci mi-a venit în minte acest paradox. În acea situație, informația corectă era minciună, în timp ce informația incorectă sau incompletă era adevăr. Informația era că persona X s-a întâlnit cu persoana Y în data de Z. Adevărul era că Dumnezeu și cei ce cred în El nu poate fi controlați de Securitate și că Dumnezeu poate ajuta un băiat firav să reziste în fața unei instituții temute.

Revenind la Scriptură, distincția pe care am făcut-o între Adevăr și Informație nu este întotdeauna clară. Problema există însă doar pentru aceia care cred în Sola Scriptura, și care nu au absolut nici un criteriu al Adevărului în afară de textul Bibliei. Pentru ei acceptarea ideii că un pasaj al Scripturii ar putea conține o greșeală factuală este un dezastru din care nu se poate reveni. Într-adevăr, în lipsa unui criteriu extra-scriptural, aceasta ar pune sub semnul întrebării întreaga Scriptură. Pe de altă parte, un creștin ortodox poate spune,”Da, persoana care a scris (sau transcris) rezultatul recensământului din 2 Samuel sau 1 Cronici a putut greși, dar știu că Iisus este Fiul Lui Dumnezeu, pentru că Scriptura este adevărată și aceasta este credința Bisericii.”